Cursuri postuniversitare de perfectionare
Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei din cadrul Universitatii Babes-Bolyai Cluj-Napoca, in colaborare cu Centrul de Educatie si Psihologie Aplicata si Centrul "Expert", va ofera urmatoarele cursuri postuniversitare de perfectionare:
  1. CONSILIERE SI ORIENTARE
  2. PROFILE ATIPICE DE DEZVOLTARE
  3. PSIHOLOGIE JUDICIARA (actualizat 2009/2010)
  4. EDUCATIE PENTRU SANATATE
  5. MAGISTER - DEZVOLTARE, CONSILIERE ŞI ORIENTARE (actualizat 2009)
BUCURESTI
Universitatea Bucuresti
Facultatea de psihologie si stiintele educatiei

Bd. Iuliu Maniu 1-3, corp A, etaj 5, Bucuresti
Tel: +021-410 27 40; Fax: +021-411 68 90
http://www.unibuc.ro


IASI
Universitatea "Alexandru Ioan Cuza"
Facultatea de Psihologie si stiinte ale Educatiei

Str. Toma Cozma, nr. 11 Iasi, 6600 Romania
Tel: +40 (232) 201028
Fax: +40 (232) 201128
http://www.uaic.ro/


TIMISOARA
Universitatea de Vest din Timisoara
Faculatea de sociologie si psihologie
Bv. Vasile Parvan nr. 4, 1900 Timisoara
telefon +40 256 190770, +40 256 190638
fax +40 256 190770
http://www.uvt.ro/


CLUJ
Universitatea Babes-Bolyai Cluj-Napoca
Facultatea de Psihologie si Stiinte ale Educatiei

Str.Gh. Bilascu Nr.24, 3400 Cluj Napoca;
Telefon: +40-264-405337
Fax:+40-264-190995
http://www.ubbcluj.ro/


CONSTANTA
Universitatea "Ovidius" Constanta
Deparatmenul Psihologie

B-dul Mamaia nr. 124, Constanta, 8700;
Tel. (40) (41) 618372, 511512, 614576, 511000
Fax. (40) (41) 618372, 619040, 511512
http://www.univ-ovidius.ro/


ORADEA
Universitatea din Oradea

3700 Oradea, Romania
str. Armatei Romane 5
telefon: +40-259-432830
fax: +40-259-432789
http://www.uoradea.ro/
BabyRo_small_logo00.gif.png
http://www.e-psiho.ro/cauta-psiholog/cauta_job.htmlnr. Denumire Oras Firma 1 Operatori de interviu (Toata tara) Bucuresti Lighthouse Marketing Quant SRL detalii 2 Voluntar Bucuresti Organizatia pentru Copii si Adulti cu Nevoi Speciale "Trebuie!" detalii 3 Psiholog/ terapeut ocupational Bucuresti Fundatia Motivation detalii 4 Selectionare de tineri formatori pentru drepturile omului Bucuresti Asistenta si Programe pentru Dezvoltare Durabila - Agenda 21 detalii http://www.e-psiho.ro/cauta-psiholog/cauta_job.html


Cauta in 7 locuri de munca psihologie in iasi in 2010

Companie: Nedeclarat

Resurse umane / Psihologie, Educatie/Training

Descrierea postului: Identificarea unor noi canale de recrutare si dezvoltarea celor existente; Redactarea si postarea anunturilor de recrutare; Identificarea si selectarea potentialilor candidati; Contactarea candidatilor si sustinerea interviurilor; Transmiterea feedback-ului candidatilor particip


Job indexat la data de 2010-05-22

Companie: Nedeclarat

Publicitate/PR, Resurse umane / Psihologie, Software/Tehnologii, Secretariat/Administrativ, Serviciu clienti full-time , part-time

Descrierea postului: Avem nevoie de mai multe persoane in toata tara pentru promovarea online a produselor noastre si a sitelui nostru. Deoarece dezvoltam o serie de proiecte online avem nevoie alaturi de partenerii nostri din toata tara si de persoane de un nivel mai avansat in industria IT. Angaja


Job indexat la data de 2010-05-22

Companie: 3P FRIGOGLASS

Finante/Contabilitate, Resurse umane / Psihologie

Descrierea firmei: 3P Frigoglass SRL cu sediul in Iasi este o companie producatoare de subansamble pentru echipamente frigorifice industriale si ambalaje din mase plastice. ÃŽnfiintata in 1993, compania face parte din Grupul Frigoglass, corporatie multinationala cu sediul in Grecia specializata in


Job indexat la data de 2010-05-25

Companie: URSUS Breweries

Resurse umane / Psihologie, Vanzari, Educatie/Training


Job indexat la data de 2010-06-01

Companie: LUGERA & MAKLER SRL

Administratie, HumanResources, Psihologie full-time Salar: nespecificat

CANDIDATUL IDEAL: Cunoaste si stapaneste legislatia in domeniul administrarii de personal; Minim 2 ani experienta in domeniu; Bune cunostinte de operare PC; Capacitati organizatorice si atentie distributiva; Bune abilitati de comunicare; Atestat de inspector resurse umane - obligatoriu; Limba engl


Job indexat la data de 2010-05-18

Companie: 3P FRIGOGLASS

Finante/Contabilitate, Resurse umane / Psihologie

Descrierea firmei: 3P Frigoglass SRL cu sediul in Iasi este o companie producatoare de subansamble pentru echipamente frigorifice industriale si ambalaje din mase plastice. ÃŽnfiintata in 1993, compania face parte din Grupul Frigoglass, corporatie multinationala cu sediul in Grecia specializata in


Job indexat la data de 2010-06-01

Companie: Lugera and Makler SRL

Altele, Finante/Contabilitate, Resurse umane / Psihologie, Management/Consultanta, Secretariat/Administrativ full-time

Descrierea firmei: ...Lugera & Makler, can I help you? ...enthusiastic and gregarious! ...helpful and present! ...young and smart! ...ah, almost forgot: also good-looking!... This is in a nutshell the Lugera & Makler team in Romania. Like our colleagues in the Netherlands, the Czech Republic, Armen


Job indexat la data de 2010-05-19
...



 
INTERNATIONAL HEALTHCARE SYSTEMS, companie furnizoare de servicii medicale de 
dializa, angajeaza in Galati, psiholog in specialitatea psihologie clinica.
Postul este full time.



CANDIDATUL IDEAL:
- Absolvent de Psihologie

- Competenta in psihologie clinica
- Pregatire postuniversitara in aria de competenta (master, etc)

- Experienta anterioara in domeniu constituie un avantaj
- Excelente abilitati de comunicare si relationare
- Proactivitate
- Cunoasterea limbii engleze

RESPONSABILITATI:
-
Investigarea psiho-sociala a bolnavilor aflati in program de
substitutie renala prin dializa si psihodiagnoza tulburarilor psihice
si a altor conditii de patologie care implica in etiopatogeneza
mecanisme psihologice;

-
Evaluare cognitiva, subiectiv-emotionala, comportamentala si
neuropsihologica. Evaluarea personalitătii si a mecanismelor de coping.


- Intocmirea fisei psihologice a fiecarui bolnav dializat si monitorizarea
acestuia prin examinari psihologice periodice;

-
Educatie pentru sanatate, promovarea sanatatii si a unui stil de viata
sanatos, cu accent pe adaptarea bolnavului la noul stil de viata.

-
Consiliere si terapie suportiva cu scopul reducerii distresului
emotional generat de initierea tratamentului de supleere renala, cu
scopul creşterii aderentei la tratament si modificarii stilului de
viata.

-
La nevoie, consilierea familiilor pacientilor dializati in vederea
implicarii, alaturi de echipa medicala, in procesul de reabilitare si
reinsertie familiala si sociala a bolnavului dializat

- Monitorizarea relatiilor dintre personalul medical si pacienti - managementul
conflictului, mediere, negociere

-
Implicare in aplicarea standardului ISO 9001 si sistemului de
management al calitatii in centrul de dializa si respectarea
procedurilor acestuia, in special prin generarea corecta a rapoartelor
de neconformitate.

CV-urile sunt asteptate la evydehel...@gmail.com





Companie: Sc Santech Systems Srl

Altele, Resurse umane

pe care o angajam psiholog in cadrul organizatiei noastre, va beneficia de: - pachet salarial motivant; - decontarea cheltuielilor de cazare; - bonuri de masa; - mediu de lucru elitist; - posibilitatea promovarii in functie, conform performantelor obtinute.Detalii Companie:Consultanta - oferita de


Job indexat la data de 2010-05-28

Companie: Nedeclarat

Resurse umane / Psihologie

Descrierea postului: Agentie de recrutare si plasare personal Bucuresti cauta psiholog-recruiter Descrierea postului: relatii cu clientii, programare si sustinere interviuri, colaborare clienti/candidati, urmarirea derularii contractelor Cerinte: persoana dinamica, organizata, abilitati de comuni


Job indexat la data de 2010-06-03

Companie: CABINET PSIHOLOGIC

Educatie / Training project-based Salar:Confidential

de a deveni psiholog autorizat (programul fiind flexibil si in functie de activitati). (Cabinetul este situat in zona Pta. Unirii) Pentru detalii si inscrieri: la tel. 0763 695 953, 0734 218 855, pe adresa de e-mail: amntotal@yahoo.com sau pe www.epsiho.ro Beneficii Oferite Responsabilitati si bene


Job indexat la data de 2010-06-01

Companie: Confidential

Resurse Umane / Psihologie Salar:Confidential

recruiter-referent resurse umane Postat la: 02-06-2010 Agentie de recrutare si plasare personal Bucuresti cauta psiholog-recruiter Descrierea postului: relatii cu clientii, programare si sustinere interviuri, colaborare clienti/candidati, urmarirea derularii contractelor Cerinte persoana dinam


Job indexat la data de 2010-06-03

Companie: Ziar Romania Libera

ANGAJAM medic laborant, medic psiholog, asistenta laborator, infirmiere pentru camin-spital Pipera. Transport gratuit, C.M:, 3 mese/zi, cazare. Interviu si proba; e-mail duras_diurpaneus80@yahoo.com. 0726.906.909 Tip anunt: oferta Pret: nespecificat


Job indexat la data de 2010-06-03

Companie: Confidential

Medical / Farmacie Salar:Confidential

ani experienta pe postul de psiholog (cerinta obligatorie) - persoana extraverta, sociabila, echilibrata - spirit empatic - abilitati dezvoltate de comunicare - g??ndire psihologic?? opera??ional??, capacitate de analiz?? a problemelor legate de organizarea ??i conducere a produc??iei, precum ??i a


Job indexat la data de 2010-05-17

Companie: nedeclarat

Sanatate

FacultateDetalii Companie:nedeclarat


Job indexat la data de 2010-05-20

Companie: AVA HUMAN RESOURCES

Resurse Umane / Psihologie Salar:Confidential

Psiholog Postat la: 03-05-2010 Examinarea psihologica Cerinte Atestat de libera practica Experienta de minim 3 ani pe un post asemanator Excelente abilitati de comunicare Spirit de echipa


Job indexat la data de 2010-05-28

Companie: S.C. Excon Consultanta

Altele

Trimite unui prieten Responsabilitati:- Implicarea in procesul de terapie;- Identificarea problemelor pacientilor si gasirea de solutii imediate in vederea recuperarii acestora;- Aplicarea terapiilor corespunzatoare.Cerinte:- Absolvent/a studii superioare, specializarea psihologie;- Drept


Job indexat la data de 2010-05-31

Companie: Cabinet Individual De Psihologie Tudor Amalia

Educatie/Training, Elevi/Studenti, Sanatate

coordonat de psiholog specialist/ psihoterapeut specialist - autorizat de Colegiul Psihologilor din Romania - avand competenta in domeniile: psihoterapie, psihologie clinica, psihopedagogie speciala scolara si vocationala , psihologia muncii si organizationala, psihologie aplicata in servicii, psih


Job indexat la data de 2010-05-22

Companie: nedeclarat

Sanatate

FacultateDetalii Companie:nedeclarat


Job indexat la data de 2010-05-28

Companie: Nedeclarat

Resurse umane / Psihologie

Descrierea postului: Aplicarea strategiei de personal a firmei (de comun acord cu Directorul General si ceilalti directori ai firmei) Motivarea angajatilor Implementarea procedurilor de lucru si a criteriilor de evaluare a performantelor angajatilor din societate. Evalueaza periodic (lunar / tri


Job indexat la data de 2010-06-01
...





The Romanian Projective Psychodiagnosis Association

Asociatia Romana de Psihodiagnoza Proiectiva


Asociaţia Română de Psihodiagnoză Proiectivă a fost înfiinţată în anul 2008 de un grup de cadre didactice ale Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei din cadrul Universităţii din Bucureşti.

 

Obiectivele principale ale Asociaţiei Române de Psihodiagnoză Proiectivă, aşa cum apar în statut, sunt următoarele:

 

1. Organizarea unor cursuri de formare profesională în psihodiagnoza proiectivă.

 

2. Invitarea specialiştilor în metode proiective, din tară şi străinătate, pentru organizarea de work-shopuri, conferinţe şi seminarii de specialitate.

 

3. Realizarea de activităţi de cercetare în domeniul psihologiei, în vederea stabilirii şi îmbunătăţirii standardelor de calitate în domeniul psihodiagnozei proiective.

 


Organizam ateliere de art terapie
 
0745.885.232 Monica (artist si lucrator prin arte combinate)

0729.044.939  Ioana (psiholog clinician si lucrator prin arte combinate)

Echipa noastra de specialisti este compusa din artisti si psihologi care folosesc metode ce au la baza artele(arta,muzica,drama,si joculul)in vederea stimularii si dezvoltarii potentialului ,cresterea gradului de incredere in fortele propri,reducerea starilor de tensiune
sibiu-si-eu-203.jpg
Cabinet Individual de Psihologie din Bucuresti, autorizat de Colegiul Psihologilor din Romania, organizeaza doua noi grupe de PRACTICA de specialitate in domeniul PSIHOLOGIEI CLINICE, dupa urmatorul program:

    - varianta 1: simbata si duminica, 1 si 2 mai, intre orele 10 si 18 (total 16 ore).   

    - varianta 2: in saptamina 3-7 mai, luni si miercuri intre orele 16 si 21; vineri intre orele 13 si 19 (total 16 ore)

Numarul de studenti ce se pot inscrie intr-o grupa: 8-10;

 

In urma parcurgerii stagiului de practica, studentii vor dobindi informatii despre:

- activitatea psihologului practician in psihologie clinica/consiliere psihologica/ psihoterapie;
- legislatia aplicabila in domeniu;
- metodologia evaluarii clinice;
- ghidul de bune practici in domeniul clinic elaborat de Colegiul Psihologilor;
- modelul de raport de psihodiagnostic si evaluare clinica;
- principalele instrumente utilizate in psihologia clinica (scurta prezentare si aplicatii):
  -  interviu clinic structurat - SCID, KID SCID;
  -  teste de evaluare a dezvoltarii: Portage, Denver, Bateria de evaluare neurocognitiva NEPSY;
  -  teste proiective - testul arborelui, testul familiei, testul persoanei, fabulelel Duss, CAT, TAT, testul Szondi, testul Rorschach;
  -  chestionare - Sistem de evaluare clinica (SEC), FFPI, ZKPQ etc
- cazuri de evaluare/consiliere /psihoterapie.

 

Dupa incheierea perioadei de practica studentii vor primi ADEVERINTA care sa ateste numarul de ore, perioada in care au efectuat practica si calificativul obtinut.

 

COORDONATORI:

- drd. Armand Veleanovici, psiholog MA, psihoterapeut,  seful Centrului de Consiliere pentru copilul abuzat, neglijat, exploatat din cadrul DGASPC Sector 2, practica privata  http://www.psiconsulting.ro

- drd. Elena Chivu, psiholog MA, psihoterapeut in cadrul Cabinetului de neuropsihiatrie - Policlinica Pescarus, practica privata  www.psi-consult.ro.
 
    
DETALII: http://www.psiconsulting.ro/html/cursuri_practica.html

 



CABINET INDIVIDUAL DE PSIHOLOGIE - PRACTICA IN PSIHOLOGIE / COLABORARE / PROJECT-BASED

ROMANIA

Nota: Pentru a putea aplica la jobul gasit de dumneavoastra trebuie sa apasati pe text-ul "Aplica pentru acest job AICI" care va va redirecta catre site-ul care contine anuntul respectiv.
Conturile dumneavoastra de pe findjob nu sunt valabile si pe celelalte site-uri cu locuri de munca.
Companie: CABINET PSIHOLOGIC

Vezi toate locurile de munca ale acestei companii :
Joburi CABINET PSIHOLOGIC

Domeniul: Educatie Training




CABINET INDIVIDUAL DE PSIHOLOGIE - PRACTICA IN PSIHOLOGIE / COLABORARE / PROJECT-BASED
Postat la: 06-05-2010
Anuntul se adreseaza studentilor si absolventilor, oferindu-le acces la informari-documentari si perspective practice asupra domeniilor psihologice catre care ei au inclinatie si noi competenta (pentru a putea desfasura activitati de practica conform cerintelor impuse de unitatea sau de institutia de invatamant de unde provin sau cerintelor de perfectionare cerute de scopul personal ).



Una dintre problemele majore reclamate de studenti, dar si de absolventi este imperativitatea experientei in momentul angajarii. In cazul psihologilor, acest dezavantaj se manifesta acut, iar patrunderea lor in cadrul firmelor si productiei reprezinta de cele mai multe ori o provocare dificila.

Pentru a veni in intampinarea acestor necesitati, demaram stagiile teoretice si practice, oferind posibilitatea dobandirii experientei profesionale de catre studenti entuziasti si implicati, care doresc sa urmeze o astfel de cariera si ulterior sa obtina o colaborare.



In urma selectiei practice se ofera posibilitatea de colaborare, oferind sansa rapida de promovare, bazata strict pe rezultatele proprii!
Cerinte
Desfasurarea practicii psihologice:



- practica consta in stagii de practica derulate pe parcursul a 1-2 saptamani pentru fiecare domeniu ;

- domeniile dupa care se formeaza grupele de stagiile de practica sunt: psihoterapie, psihologie clinica, psihopedagogie speciala scolara si vocationala , psihologia muncii si organizationala, psihologie aplicata in servicii, psihologia transporturilor, psihologie aplicata in domeniul securitatii nationale;

- studentii/absolventii vor beneficia de un numar ales de ei de ore de practica, repartizarea acestora facandu-se in functie de disponibilitatea fiecaruia;

- perioada de practica poate fi prelungita, in functie de implicarea participantului in activitatea domeniului in cadrul caruia a desfasurat acele ore de practica;

- pe parcursul stagiilor de practica participantii se vor putea implica activ in desfasurare, iar pe baza unei evaluari din partea superviser-ului sau coordonatorului, vor fi propusi pentru colaborare in limita locurilor disponibile.



Prin intermediul stagiilor de practica si colaborarilor cabinetul ofera studentilor/absolventilor oportunitatea de a se familiariza cu experienta si activitatea psihologilor, de a lua la cunostinta reglementarile actuale cu privire la posibilitatea/cerintele/conditiile de a deveni psiholog autorizat (programul fiind flexibil si in functie de activitati). (Cabinetul este situat in zona Pta. Unirii)


Pentru detalii si inscrieri: la tel. 0763 695 953, 0734 218 855,

Ce este consilierea psihologica ?

Consilierea psihologica este o forma de interventie psihologica care se adreseaza persoanelor sanatoase aflate intr-o situatie de impas cu privire la rezolvarea unor situatii de criza, sociale, profesionale sau familiale.  Consilierul il ajuta pe client sa controleze o situatie de criza si il asista in gasirea unei solutii la problema cu care se confrunta.

Consilierea psihologica presupune un numar mai redus de sedinte fata de psihoterapie utilizand metode si tehnici similare acesteia (pentru mai multe detalii vezi pagina psihoterapie), insa diferenta esentiala consta in faptul ca in consilierea psihologica se vizeaza preventia aparitiei tulburarilor, respectiv se adreseaza persoane sanatoase din punct de vedere psihologic.

Consilierea are un caracter formativ, se axeaza pe dezvoltarea unor abilitati practice sau personale, in timp ce psihoterapia se concentreaza pe suferinta interioara (tristete, anxietate, durere, doliu sau separare, frici, compulsii, atacuri de panica, s.a.). Astfel, prin consiliere psihologica se urmareste (a) autocunoasterea, (b) optimizarea si dezvoltarea personala, respectiv (c) adaptarea cat mai eficienta la mediul extern, a clientului de consiliere.

Consilierul este un psiholog specializat in consiliere care intervine cu mijloace specifice psihologice, in scopul de a optimiza, stimula autocunoasterea si dezvoltarea personala, a preveni anumite probleme emotionale, cognitive si de comportament.


Cum te poate ajuta consilierea psihologica?

In functie de (1) tipul problemelor si (2) numarul de persoane implicate, se poate vorbi de diferite tipuri:
 
(1)    Consiliere psihologica din punct de vedere al ariei de actiune :

- Consiliere in mediul organizational          - (de ex. Coaching, Consultanta)

- Consiliere vocationala - (de ex. Orientare profesionala)

- Consiliere psihologica-optimizare            - (de ex. optimizare personala)

- Consiliere de cuplu si familie - (de ex. situatie de divort cu copii)

- Consiliere pastorala - (cu persoane religioase)

- Consiliere suportiva - (de ex. bolnavi terminali)

(2) Consiliere psihologica din punct de vedere al participantiilor :

- Consiliere individuala

- Consiliere de grup - (de ex. familie, grupuri de angajati)

- Consiliere in grup - (de ex. grupul alcoolicilor anonimi)


Te ghideaza in identificarea: 

problemelor de adaptare scolara, profesionala, sociala, relationala;
conflictelor personale; problemelor comportamentale si/sau emotionale;
conflictelor familiale;
problemelor de identitate, s.a.
te ajuta sa explorezi si sa inlaturi cauzele problemelor tale;
iti dezvolta capacitatea de a face schimbari in plan psihologic dar si in viata ta;
iti imbunatateste capacitatea de a lua decizii, de a face schimbari; resursele personale, s.a.
iti dezvolta abilitatea de a-ti valorifica potentialul si resursele personale, s.a.
Pentru a rezuma, consilierea psihologica a persoanelor in dificultate psihologica este unul dintre cele mai utile instrumente pentru depasirea unor probleme stresante de viata.
In general, consilierea psihologica este efectuata de cineva cu competente in acest sens si are ca scop principal sprijinirea persoanei in a-si clarifica situatia de viata si in a-si atinge scopurile prin luarea de decizii informate si cu sens.
Principalul scop al consilierii psihologice este rezolvarea de probleme de natura emotionala sau interpersonala. Ca urmare, consilierea este cea care pune la dispozitia persoanei o serie de instrumente pentru a depasi dificultatea.

Este orientata pe prezent si viitor, are scopuri bine delimitate, fiind un proces de scurta durata.

Cui foloseste consilierea psihologica?

Copiilor care pot avea diferite probleme de adaptare scolara sau de relationare;
Adolescentilor care se simt dezorientati profesional ori au dificultati relationale;
Parintilor care se confrunta cu greutati in relationarea cu adolescentul sau copilul lor;
Adultilor care trec prin perioade dificile (presiuni profesionale sau sociale, divort, stres);
Membrilor unei familii cu tensiuni in relationare
Tuturor persoanelor (indiferent de varsta) care au nevoie de sustinere ori care doresc sa faca schimbari importante in viata lor.
10_psicologia.jpg
17.jpg
PSIHOLOGUL SCOLAR


Elevii au descoperit rostul psihologului şcolar

Un psiholog şcolar trebuie să acopere cerinţele a 800 de elevi. La nivelul judeţului Botoşani există doar 21 de psihologi şcolari care trebuie să facă faţă cerinţelor a aproximativ 80 mii de elevi din unităţile de învăţământ din judeţ. Cu toate că în ultimii ani numărul acestora a crescut, în comparaţie cu numărul elevilor cel al psihologilor şcolari este destul de mic. Asta în condiţiile în care elevii solicită din ce în ce mai mult consultaţii oferite de psihologii şcolari.
Dacă la început, aceştia erau reticenţi la ideea ce a consulta un psiholog, acest lucru s-a schimbat. "Elevii au început să înţeleagă care e diferenţa între un psiholog şcolar şi un psihiatru. Şi din acest motiv cererile elevilor sunt din ce în ce mai multe. Ei se adresează psihologului din şcoală pentru multe a primi consultaţii în ceea ce priveşte problemele pe care le au", a precizat Liliana Tincu, şeful Centrului Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională Botoşani.
După cum susţine aceasta, elevii se adresează la psihologul şcolar când nu se înţeleg cu părinţii sau au relaţii tensionate cu colegii lor. Elevii mai mici se adresează la psiholog atunci când au probleme de randament şcolar. De asemenea şi elevii care au părinţii plecaţi în străinătate şi au rămas singuri acasă sau în grija rudelor caută sprijinul la psihologul şcolar, care trebuie să îi susţină şi să îi îndrume. (Margareta NICHIFOR) http://www.jurnalulbtd.ro/articol-Elevii-au-descoperit-rostul-psihologului-scolar-13-1318.html


Avizul de libera practica in psihologie educationala, consiliere scolara si vocationala si psihopedagogie speciala

 

Cum puteti obtine un aviz de libera practica in specialitatea psihologie educationala, consiliere scolara si vocationala si psihopedagogie speciala?

Art. 19 Psihologii care doresc să obţină treapta de specializare  „practicant" trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

a)     să facă dovada formării profesionale în conformitate cu cerinţele prevăzute în Art. 18;

b)     să susţină un colocviu organizat de Comisia aplicativă în temeiul Legii 213/2004 al Normelor metodologice şi procedurilor de aplicare a acesteia;

Art. 20 Psihologul şcolar practicant din domeniul Psihologie educaţională, consiliere şcolară şi vocaţională are competenţe în următoarele tipuri de activităţi:

a)     evaluarea şi diagnoza copiilor, tinerilor, membrilor familiei;

b)     consiliere şcolară;

c)      consiliere vocaţională;

d)     intervenţie psihologică primară;

e)     cercetare - în limita competenţelor sale;

Art. 21 Competenţele psihologului şcolar practicant pe tipuri de activităţi sunt:

a)     evaluarea şi diagnoza copiilor, tinerilor, membrilor familiei:

-          să cunoască instrumentele de psihodiagnoză;

-          să fie capabili să utilizeze instrumente de psihodiagnoză pentru surprinderea dezvoltării cognitive, afective şi psiho-sociale a copiilor şi tinerilor la nivel individual, de grup;

b)     consiliere şcolară:

-          să cunoască metode şi tehnici de formare şi educare a unor deprinderi şi atitudini ce contribuie la învăţarea eficientă, a capacităţilor de integrare în viaţa comunitară, a conduitelor şi atitudinilor sanogene;

c)      consiliere vocaţională:

-          să cunoască principalele domenii de profesionalizare în raport cu cerinţele pieţei;

-          să cunoască şi să aplice metode şi tehnici de identificare a aptitudinilor, valorilor şi intereselor profesionale;

-          să formeze capacităţi de luare a deciziilor privind cariera şi a unor deprinderi de integrare pe piaţa muncii;

d)     intervenţie psihologică primară:

-          să realizeze intervenţia primară menită a contribui la dezvoltarea următoarelor arii: intelectuală, afectivă, socială, de personalitate, comportamente de adaptare, orientare vocaţională;

-          să realizeze intervenţia primară direcţionată înspre promovarea stării de bine şi prevenirea apariţiei unor probleme;

-          să realizeze servicii de consiliere psihoeducaţională a copiilor şi tinerilor aflaţi în situaţii de criză familială, de inadaptare şcolară, socială, eşec şcolar, abandon şcolar, absenteism etc., precum şi a celor cu tulburări de comportament şi disciplină, a părinţilor, cu privire la importanţa climatului familial pentru dezvoltarea optimă a copiilor şi tinerilor, optimizarea relaţiilor dintre familie şi şcoală;

e)     cercetare:

- să participe în calitate de colaborator în activităţi de cercetare specifice domeniului;

Art. 22 Activităţile desfăşurate de psihologul şcolar practicant se vor realiza în condiţii de supervizare profesională până la obţinerea atestatului de liberă practică autonomă.

B. Psiholog şcolar specialist

Art. 23 Formarea profesională a psihologului şcolar specialist se obţine prin programe universitare la nivel de Masterat sau doctorat. Programele de Master în domeniu vor fi completate de cursuri de specializare, organizate în condiţiile stabilite de prezentele reglementări.

Art. 24 Curriculum pentru Master trebuie să cuprindă obligatoriu un pachet de discipline de specialitate: psihologia învăţării, psihopedagogie specială, educaţie pentru diversitate culturală, didactica învăţării pentru adulţi, etică şi deontologie, consiliere vocaţională, metodologia cercetării, consiliere de grup, de familie, psihopatologia copilului şi adolescentului, consiliere pentru copii şi adolescenţi, consiliere familială.

Art. 25 Psihologul care solicită nivelul de profesionalizare „specialist" trebuie să facă dovada formării profesionale continue concretizată în:

-          minimum 30 de ore de dezvoltare personală;

-          100 de ore de practică sub supervizare;

-          25 de credite obţinute prin publicaţii, participări la cursuri, conferinţe, workshop-uri etc.

Art. 26 Psihologul care solicită nivelul de profesionalizare „specialist" trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

a)     să facă dovada formării profesionale în conformitate cu articolele 23, 24, 25 din prezentele reglementări;

b)     să fie angajaţi ca psihologi într-una din formele instituţionale din sectorul privat sau public precizate în Art. 5, litera a) şi b);

c)      să aibă o vechime în domeniu de cel puţin 5 ani;

d)     să susţină un interviu organizat de comisia aplicativă în temeiul Legii 213/ 2004, a Normelor metodologice şi Procedurile de aplicare a acesteia.

Art. 27 Psihologul şcolar specialist are competenţe în următoarele tipuri de activităţi:

a)     evaluarea şi diagnoza copiilor, tinerilor, membrilor familiei şi cadrelor didactice;

b)     consiliere şcolară;

c)      consiliere vocaţională;

d)     intervenţie psihologică primară, secundară, terţiară;

e)     consultanţă;

f)       activitate de supervizare a psihologului practicant;

g)     cercetare - în limita competenţelor sale;

h)     consiliere şi intervenţie educaţională în instituţii, organizaţii şi comunitate.

Art.28 Competenţele psihologului şcolar specialist pe tipuri de activităţi sunt:

a)     evaluarea şi diagnoza copiilor, tinerilor, membrilor familiei, cadrelor didactice:

-          să cunoască instrumentele de psihodiagnoză;

-          să fie capabili să utilizeze instrumente de psihodiagnoză pentru surprinderea dezvoltării cognitive, afective şi psiho-sociale a copiilor şi tinerilor la nivel individual, de grup, precum şi a cadrelor didactice;

-          să interpreteze datele obţinute prin aplicarea testelor şi probelor psihologice;

-          să formuleze concluziile examenului psihodiagnostic;

b)     consiliere şcolară:

-          să cunoască metode şi tehnici de formare şi educare a unor deprinderi şi atitudini ce contribuie la învăţarea eficientă, a capacităţilor de integrare în viaţa comunitară, a conduitelor şi atitudinilor sanogene;

-          să cunoască şi să utilizeze metode şi tehnici de dezvoltare şi optimizare personală a copiilor şi tinerilor;

-          să supervizeze diagnoza efectuată de psihologul practicant;

c)      consiliere vocaţională:

-          să cunoască principalele domenii de profesionalizare în raport cu cerinţele pieţei;

-          să cunoască şi să aplice metode şi tehnici de identificare a aptitudinilor, valorilor şi intereselor profesionale;

-          să formeze capacităţi de luare a deciziilor privind cariera şi a unor deprinderi de integrare pe piaţa muncii;

-          să supervizeze consiliere vocaţională efectuată de psihologul practicant;

d) intervenţie psihologică:

-          să realizeze intervenţia primară, competenţă prevăzută şi pentru psihologul practicant;

-          să realizeze intervenţia secundară direcţionată înspre minimizarea dificultăţilor care apar într-o primă etapă;

-          să realizeze intervenţia terţiară menită a stabiliza anumite tulburări de dezvoltare şi învăţare;

-          să realizeze servicii de consiliere psihoeducaţională a copiilor şi tinerilor aflaţi în situaţii de criză familială, de inadaptare şcolară, socială, eşec şcolar, abandon şcolar, absenteism etc., precum şi a celor cu tulburări de comportament şi disciplină, a părinţilor, cu privire la importanţa climatului familial pentru dezvoltarea optimă a copiilor şi tinerilor, optimizarea relaţiilor dintre familie şi şcoală; precum şi a cadrelor didactice;

-          să supervizeze intervenţia efectuată de psihologul practicant.

e) consultanţă:

-          să ofere servicii de consultanţă care pun accentul pe utilizarea cooperării şi colaborării în rezolvarea unor probleme specifice domeniului;

-          să ofere consultanţă cadrelor didactice, personalului administrativ al şcolii sau instituţiei, părinţilor, liderilor comunitari;

-          să promoveze cunoştinţele de psihologie, de didactica învăţării în rândul părinţilor, cadrelor didactice, personalului administrativ în scopul creării unui climat pozitiv de viaţă, învăţare şi de muncă.

f)       activitate de supervizare a psihologului practicant:

-   să supervizeze psihologul practicant în activităţile specifice.

g)     cercetare:

- să propună şi să iniţieze activităţi de cercetare specifice domeniului;

h)     consiliere şi intervenţie educaţională în instituţii, organizaţii şi comunitate :

-          să cunoască şi să identifice problemele comunităţii care necesită consiliere şi intervenţie educaţională;

-          să cunoască metode, tehnici şi strategii de consiliere şi intervenţie educaţională în problemele instituţiilor, organizaţiilor comunităţii.

Art.29 Psihologul şcolar specialist desfăşoară activităţi de supervizare profesională cu psihologul şcolar practicant numai în condiţiile parcurgerii a:

-          12 ore de cursuri teoretice şi­/sau aplicative în domeniul supervizării;

-          12 ore de co-supervizare cu un supervizor deja acreditat;

C. Psiholog şcolar principal

Art. 30 Formarea profesională a psihologului şcolar principal se obţine prin programe universitare la nivel de Master şi / sau Doctorat. Programele de Master trebuie să fie completate prin cursuri specializate, organizate în condiţiile stabilite prin prezentele reglementări.

Art. 31 Psihologul specialist care solicită obţinerea nivelului „principal" trebuie să facă dovada formării profesionale continue, concretizată în:

-          un număr minim de 24 de ore de training formativ în domeniu;

-          12 ore de cursuri teoretice şi sau aplicative în domeniul supervizării;

-          12 ore de co-supervizare cu un supervizor deja acreditat;

-          25 de credite anual obţinute prin publicaţii, participări la cursuri, workshop-uri, conferinţe etc.

Art. 32 Psihologul şcolar specialist care solicită nivelul de profesionalizare „principal" trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

a)     să facă dovada formării profesionale în conformitate cu Art. 30 şi 31 din prezentele reglementări;

b)     să fie angajat în una din formele instituţionale din sectorul privat sau public precizate în Art. 5, literele a) şi b);

c)      să aibă o vechime în domeniu de cel puţin 10 ani sau 7 ani dacă are şi doctorat în domeniu;

d)     să susţină un interviu organizat de comisia aplicativă în temeiul Legii 213/ 2004, a Normelor metodologice şi Procedurilor de aplicare a acesteia;

Art. 33 Psihologul şcolar principal din domeniul Psihologie educaţională, consiliere şcolară şi vocaţională are competenţe pentru desfăşurarea următoarelor tipuri de activităţi:

a)     evaluarea şi diagnoza copiilor, tinerilor, membrilor familiei şi cadrelor didactice;

b)     consiliere şcolară;

c)      consiliere vocaţională;

d)     intervenţie psihologică primară, secundară, terţiară;

e)     consultanţă;

f)       cercetare;

g)     formare şi  supervizare profesională;

h)     consiliere şi intervenţie educaţională în instituţii, organizaţii şi comunitate.

Art. 34 Competenţele psihologului şcolar principal pe tipuri de activităţi sunt:

a)     evaluarea şi diagnoza copiilor, tinerilor, membrilor familiei, cadrelor didactice:           

-          să cunoască instrumentele de psihodiagnoză;

-          să utilizeze eficient instrumente de psihodiagnoză pentru surprinderea dezvoltării cognitive, afective şi psiho-sociale a copiilor şi tinerilor, la nivel individual şi de grup;

-          să interpreteze datele obţinute prin aplicarea testelor şi probelor psihologice;

-          să formuleze concluziile examenului psihodiagnostic;

-          să elaboreze strategii de psihodiagnoză;

-          să supervizeze diagnoza efectuată de psihologul practicant sau specialist;

b)     consiliere şcolară:

-          să cunoască metode şi tehnici de formare şi educare a unor deprinderi şi atitudini ce contribuie la învăţarea eficientă, a capacităţilor de integrare în viaţa comunitară, a conduitelor şi atitudinilor sanogene;

-          să cunoască şi să utilizeze metode şi tehnici de dezvoltare şi optimizare personală a copiilor şi tinerilor;

-          să elaboreze strategii de consiliere şi dezvoltare personală a copiilor şi tinerilor;

c)      consiliere vocaţională:

-          să cunoască principalele domenii de profesionalizare în raport cu cerinţele pieţei;

-          să cunoască şi să aplice metode şi tehnici de identificare a aptitudinilor, valorilor şi intereselor profesionale;

-          să formeze capacităţi de luare a deciziilor privind cariera şi a unor deprinderi de integrare pe piaţa muncii;

-          să elaboreze strategii de eficientizare a deciziei privind cariera;

-          să supervizeze consilierea vocaţională efectuată de psihologul practicant;

d) intervenţie psihologică:

-          să realizeze toate formele de intervenţie psihologică (primară, secundară, terţiară);

-          să realizeze servicii de consiliere psihoeducaţională prevăzute pentru psihologul specialist Art. 28.;

-          să elaboreze planuri complexe de intervenţie psihologică prin valorificare la maximum a resurselor de care dispun: copilul, tânărul, familia, grădiniţa, şcoala, comunitatea;

-           să supervizeze intervenţia psihologică efectuată de psihologul practicant şi psihologul specialist;

e)  consultanţă:

-          să ofere servicii de consultanţă specifice psihologului specialist prevăzută la Art. 28, litera e), la care se adaugă: servicii de consultanţă în planificarea şi evaluarea programelor educaţionale, implementarea sistemului de management al calităţii în unităţile şcolare;

-          să identifice şi să selecteze tehnici moderne de consultanţă şi să le adapteze serviciilor câmpului educaţional;

f)cercetare:

-    să propună, să iniţieze şi să coordoneze activităţi de cercetare;

g)formare şi supervizare profesională:

-          iniţierea unor cursuri care să completeze formarea iniţială a psihologului şcolar, conform normelor metodologice;

-          dezvoltarea unor programe de formare pe termen scurt sau lung pentru psihologii şcolari fără experienţă în domeniu în conformitate cu normele metodologice;

h)consiliere şi intervenţie educaţională în instituţii, organizaţii şi comunitate:

- să cunoască şi să identifice problemele comunităţii care necesită       consiliere şi intervenţie educaţională;

- să cunoască metode, tehnici şi strategii de consiliere şi intervenţie educaţională în problemele instituţiilor, organizaţiilor comunităţii.



Informatii complete: www.copsi.ro

clinica.jpg
rorschach_inkblots.jpg
Psihologia clinică este ştiinţa care studiază mecanismele psihologice implicate în sănătate şi boală, şi interfaţa lor cu mecanismele biologice/genetice.



Ministerul Sănătăţii Publice    Colegiul Psihologilor din România

Comisia de Psihologie            Comisia de Psihologie Clinică şi Psihoterapie

 

GHID DE PRACTICĂ CLINICĂ ÎN PSIHOLOGIE

I. Introducere

            Ghidul de practică clinică în psihologie urmăreşte să asiste psihologii în deciziile clinice în scopul îmbunătăţirii serviciilor oferite de aceştia. Prezentul Ghid de practică clinică descrie arhitectura practicii psihologice clinice, oferind un set de bune practici, indiferent de domeniul clinic mai specific în care psihologul îşi desfăşoară activitatea.

            Fiecare psiholog va particulariza acest set de bune practici în activitatea specifică coroborând riguros şi responsabil: (1) setul de bune practici descris în prezentul Ghid; (2) expertiza profesională proprie (dobândită prin formare iniţială şi continuă); (3) caracteristicile domeniului şi ale pacienţilor; (4) Codul deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberă practică (www.copsi.ro).

            Ghidul se bazează pe o analiză riguroasă a literaturii de specialitate şi a ghidurilor similare existente în cadrul Asociaţiei Americane de Psihologie. Prezentul Ghid de practic clinică nu trebuie interpretat ca un standard de tratament. Decizia finală vizând serviciile implementate trebuie făcută de psiholog coroborând (1) datele clinice ale pacientului cu (2) opţiunile ştiinţifice de diagnostic şi tratament existente şi disponibile.

            Ghidul de practică clinică în psihologie a fost elaborat de membrii Comisiei de Psihologie Clinică şi Psihoterapie din cadrul Colegiului Psihologilor din România prin colaborare cu membrii Comisiei de Psihologie a Ministerului Sănătăţii Publice şi prin consultarea  psihologilor practicieni şi a corpului academic de profil. Prezentul Ghid se poate completa cu informaţii clinice detaliate care aparţin Asociaţiei Americane de Psihologie, Divizia (12) de Psihologie Clinică (http://www.apa.org/divisions/div12/rev_est/), Divizia (29) de Psihoterapie (http://www.divisionofpsychotherapy.org/), Divizia (17) de Consiliere (http://www.apa.org/about/division/div17.html) şi Diviziei (53) de psihologie clinică a  copilului si adolescentului (http://www.wjh.harvard.edu/%7Enock/Div53/EST/index.htm). De asemenea, textul prezentului Ghid se bazează pe Procedurile de atestare, acreditare şi certificare ale Comisiei de Psihologie Clinică şi Psihoterapie din cadrul Colegiului Psihologilor din România (CPCP/CPR) şi pe lucrări de specialitate în domeniu (reflectând diversitatea orientărilor în domeniul clinic), din care enumerând câteva:

  • Dafinoiu, I. (2002). Personalitatea. Metode de abordare clinica. Editura Polirom, Iaşi.
  • David, D.* (2006). Psihologie clinică şi psihoterapie. Editura Polirom, Iaşi.
  • David, D. (2006). Tratat de psihoterapii cognitive şi comportamentale. Editura Polirom, Iaşi.
  • Holdevici, I. (2009). Tratat de psihoterapie cognitiv-comportamentală. Editura Trei, Bucureşti.
  • Iolanda, M. (coordonator) (2003). Cursa cu obstacole a dezvoltarii umane - psihologie, psihopatologie si psihoterapie a copilului si familiei. Editura Polirom, Iaşi.
  • Kaplan HI, Sadock, GJ, & Grebb JA (1994). Kaplan and Sadock's Synopsis Of Psychiatry- Behavioral Sciences/Clinical Psychiatry. Williams & Wilkins, London.
  • Mental Health: A Report of the Surgeon General la: http://www.surgeongeneral.gov/library/mentalhealth/home.html
  • Minulescu, M. (2001). Introducere în analiza jungiană. Editura Trei, Bucureşti.

Notă: Ghidul reia o serie de texte din această lucrare, utilizate în scop educaţional; copyright-ul pentru aceste texte rămâne la editura la care au fost publicate, în acest Ghid ele fiind utilizate, cu citare, doar în scop educaţional.

 

II. Despre Psihologia Clinică

Psihologia clinică este ştiinţa care studiază factorii psihologici implicaţi în starea de sănătate şi de boală. Aşadar, psihologia clinică este focalizată (1) atât pe aspectele de promovare a sănătăţii şi prevenţie a patologiei (pentru clienţi) (2) cât şi asupra aspectelor de tratament psihologic al tulburărilor care implică în etiopatogeneză mecanisme psihologice (pentru pacienţi) (APA; David, 2006).

În domeniul psihologiei clinice psihologul poate avea următoarele atestări:

(1)   psiholog atestat în psihologie clinică;

(2)   psiholog atestat în consiliere psihologică;

(3)   psiholog atestat în psihoterapie.

Funcţiile psihologului în domeniul clinic sunt:

·        Psihodiagnostic şi evaluare clinică (se evaluezază atât tabloul clinic/mecanismele etiopatogenetice psihologice cât şi stările de sănătate/mecanismele de sanogeneză);

·        Intervenţie psihologică (atât pentru promovarea sănătăţii şi dezvoltare personală cât şi pentru tratamentul tulburărilor psihice şi/sau a celor care implică în etiopatogeneză mecanisme psihologice);

·        Cercetare;

·        Educaţie şi formare profesională.

            Funcţiile psihologului care se pretează coordonării prin ghiduri clinice sunt: (1) psihodiagnosticul şi evaluarea clinică şi (2) intervenţia psihologică. Aspectele de cercetare şi educaţie sunt reglementate prin Codul deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberă practică şi prin Procedurile de atestare, acreditare şi certificare ale Comisiei de Psihologie Clinică şi Psihoterapie din Cadrul Colegiului Psihologilor din România (CPR) (www.copsi.ro).

 

III. Psihodiagnostic şi evaluare clinică

            Psihodiagnosticul se referă la cunoaşterea factorilor psihologici ai subiectului uman, cu relevanţă pentru diverse activităţi. Psihodiagnosticul clinic vizează cunoaşterea factorilor psihologici cu relevanţă pentru sănătate şi boală. Cunoaşterea acestor factori psihologici se realizează prin procesul de evaluare clinică în care se utilizează metode diverse precum, testarea psihologică, interviu clinic etc.

            Componentele psihologice evaluate clinic pot include:

·        aspecte afective;

·        aspecte cognitive;

·        aspecte comportamentale;

·        aspecte psihofiziologice;

·        aspecte de personalitate;

·        aspecte relaţionale.

            Activităţile specifice de psihodiagnostic şi evaluare clinică, bazate pe evaluarea componentelor descrise mai sus, se referă la:

·        investigarea şi psihodiagnosticul tulburărilor psihice şi a altor condiţii de patologie care implică în etiopatogeneză mecanisme psihologice, în limitele competenţei psihologului;

·        evaluarea psihologică a stării de sănătate psihică ca prerechizită pentru desfăşurarea unor activităţi care presupun examinare psihologică (ex. testarea profesorilor, a funcţionarilor publici etc.);

·        evaluare cognitivă şi neuropsihologică;

·        evaluare comportamentală;

·        evaluare bio-fiziologică (ex. prin proceduri de bio-feedback);

·        evaluare subiectiv-emoţională;

·        evaluarea personalităţii şi a mecanismelor de coping/adaptare/defensive;

·        evaluarea unor aspecte psihologice specifice cuplului, familiei sau altor grupuri;

·        evaluarea contextului familial, profesional, social (ex. calitatea vieţii, funcţionarea socială), economic, cultural în care se manifestă problemele psihologice;

·        evaluarea gradului de discernământ al persoanelor, în limitele competenţei psihologului;

·        evaluarea dezvoltării psihologice;

·        alte evaluări în situaţii care implică componente psihologice  clinice (ex. chestionare de interes în consilierea vocaţională etc.).

Instrumentele psihologice utilizate în procesul de evaluare clinică includ:

·        interviuri (structurate, semistructurate, libere);

·        teste psihologice:

o       Instrumentele psihologice utilizate trebuie să îndeplinească criteriile psihometrice standard, aşa cum sunt ele stabilite de către Comisia de Metodologie a CPR, cu excepţiile stabilite de Comisia de Psihologie Clinică şi Psihoterapie a CPR (ex. anumite probe proiective). Utilizarea tuturor instrumentelor psihologice cere dovedirea competenţei dobândite prin cursuri formative specifice (formare iniţială şi/sau continuă), organizate la nivel universitar (nivel licenţă, masterat, doctorat) şi/sau prin Asociaţii profesionale acreditate de către Comisia de Psihologie Clinică şi Psihoterapie a CPR.

Dacă evaluarea clinică psihologică este asociată unui diagnostic nosologic psihiatric, atunci secvenţele care trebuie parcurse sunt următoarele (aceste secvenţe pot fi parcurse şi în cazul în care nu avem asociat un diagnostic nosologic psihiatric, ci ne focalizăm pe problemele neîncadrate nosologic ale pacientului) (vezi şi David, 2006):

  • Descrierea tabloului clinic/problemelor pacientului (Fazele 1 şi 2 - se realizează prin interviu clinic şi testare psihologică);
  • Particularizarea, detalierea şi sintetizarea datelor culese în Fazele 1 şi 2 pentru a înţelege mai bine dinamica fiecărui individ, dincolo de tabloul său clinic (ex. calitatea vieţii, funcţionarea socială). De asemenea, aici se detaliază tabloul clinic în probleme concrete de viaţă pentru fiecare pacient (Faza 3 - se realizează prin interviu clinic şi testare psihologică).

Faza I (focalizare generală pe tabloul clinic şi mecanismele etiopatogenetice psihologice) Este indicat ca interviul să înceapă cu o discuţie despre situaţii care îl pun pe pacient într-o poziţie confortabilă, de încredere şi siguranţă. Aceasta duce la dezanxietizarea lui şi poate facilita comunicarea dintre pacient şi clinician. În această fază se înregistrează, de asemenea, numele şi prenumele pacientului, vârsta, cetăţenia, naţionalitatea şi domiciliul, date furnizate de pacient sau aparţinători - în cazul unor tulburări grave sau a copiilor. Se notează şi motivul trimiterii şi se stabileşte cadrul de lucru (ex. contractul). Spre exemplu, în cazul unui student la fizică, se poate începe interviul cu discuţii despre premiile luate, proiectele

hands_writing.jpg
psychological-bubble-test.jpg
Psihologia muncii si organizationala (M-O) este o ramura a psihologiei care s-a dezvoltat pe masura ce societatea s-a implicat tot mai mult in industrializarea mediului inconjurator, in gasirea de noi resurse si mijloace de subzistenta, prin care sa-si satisfaca trebuintele materiale si spirituale.

Psihologia M-O a devenit o profesiune si este practicata de un grup de psihologi specializati in aceasta ramura de activitate.

portalul Tau de psihologie

SISTEMUL DE FORMARE ŞI CERTIFICARE SPER
in Psihoterapia Experienţială a Unificării

Formarea şi certificarea în P.E.U. se desfăşoară în conformitate de Regulamentul intern al Comisiei de acreditare profesională şi de competenţe a Societăţii de Psihoterapie Experienţială Române (SPER), în care se stipulează:

  1. Structura.

    Comisia profesională este formată din doi coordonatori (cadre didactice universitare, formatori, coordonatori de masterat şi doctorat în domeniile psihoterapiei şi psihodiagnozei) şi 10 psihoterapeuţi formatori ai Societăţii de Psihoterapie Experienţială Română.
  2. Scopul Comisiei Profesionale SPER

    Constă în evaluarea, verificarea şi menţinerea nivelului optim de competenţă profesională a membrilor activi şi afiliaţi SPER, precum şi perfecţionarea lor continuă prin analiză şi dezvoltare personală, stagii masterale sau doctorale în domeniul psihoterapiei,stagii suplimentare postuniversitare aferente spiritului şcolii experienţiale a unificării. Ca puncte de referinţă în stabilirea standardelor de apreciere a nivelului de competenţă (clinică şi comunitară) a membrilor formaţi în SPER (activi şi afiliaţi) sunt:
    1. Criteriile profesionale stabilite de Federaţia Europeană de Psihoterapie, din a cărei componenţă face parte şi Federaţia Română de Psihoterapie;
    2. Standardele de formare profesională academică de formare în psihoterapie şi psihodiagnoză (Master, Studii Aprofundate, Doctorat), similare şi recunoscute de alte Institute academice şi Asociaţii Internaţionale de profil;
    3. Standardele de formare profesională în psihoterapie şi consiliere recunoscute de Asociaţia Psihologilor din România, prin Colegiul său de profil.
  3. Atribuţiile Comisiei Profesionale SPER sunt:

    1. Selectează, evaluează, formează şi supervizează competenţa candidaţilor la formare şi a psihoterapeuţilor sub supervizare sau în poststagii formative, pe o perioadă de minimum 4 ani şi maximum 7ani;
    2. Emite certificate de etapă şi finale pentru psihoterapeuţi şi consilieri de orientare experienţială, precizând şi competenţele pe domenii aplicative (P.E.U. individuală, de grup, de cuplu şi de familie), precum şi subspecializările efectuate în cadrul programului formativ (adulţi, copii, vârstnici, persoane defavorizate, situaţii de criză şi traumă, toxicodependenţă etc.).
    3. Coordonează teoretico-metodologic şi formativ activitatea filialelor SPER din ţară.
    4. Recunoaşte dreptul la practică psihoterapeutică experienţială (cu aplicaţii pe subspecialităţi) pe termene controlabile şi limitate, în funcţie de evoluţia competenţelor profesionale ale membrilor componenţi şi /sau afiliaţi şcolii SPER, a rezultatelor lor validate practic şi sub supervizare, publicistic şi prin alte modalităţi ştiinţifice sau profesionale de valorificare : conferinţe naţionale şi internaţionale, contacte şi schimburi ştiinţifice, traininguri inedite adaptate nevoilor specifice beneficiarilor din Romînia (persoane, familii şi organizaţii).
    5. Certifică dreptul la libera prcactică psihoterapeutică de orientare experienţială numai în condiţiile respectării Codului Etic şi Deontologic al SPER, integrat Codului Etic şi Deontologic al profesiei de psihoterapeut al FRP, EAP (European Association for Psychotherapy), în acord cu principiile corespondente, practicate şi de alte Asociaţii de profil pe plan internaţional.
    6. Contribuie la elaborarea şi sprijinirea unor proiecte şi acte legislative privitoare la exercitarea profesiei de psihoterapeut şi consilier în România, respectând condiţiile formative academice şi profesioniste alternative, acceptate pe plan internaţional.
  4. Relaţiile Comisiei Profesionale SPER cu alte asociaţii profesionale

    1. Comisia Profesională SPER Bucureşti acreditează, aplică şi modifică standardele de selecţie şi formare, respectând criteriul calităţii şi competenţei profesionale în cadrul filialelor sale de pe teritoriul ţării sau din străinătate, astfel încât să fie unitare şi coerente şi în acord cu criteriile corespunzătoare ale FRP ca parte integrantă în EAP (European Association for Psychotherapy).
    2. Stabileşte, dezvoltă şi susţine sistemul de formare postuniversitară în psihoterapie experienţială păstrîndu-şi identitatea şi originalitatea metodei P.E.U., de factură holistică, mediată creativ, avînd o largă deschidere către metode, Şcoli şi Asociaţii consonante teoretic şi metodologic, cu care stabileşte dialog ştiinţific şi formativ complementar sau asociat, în scopul perfecţionării şi susţinerii mutuale a interselor, opţiunilor şi calităţii formării şi ofertelor profesioniste (de ex. gestaltterapie, analiză jungiană, analiză reichiană şi bioenergetică, terapii creative, NLP, psihodramă moreniană, terapie contextual-modulară, terapii de familie, alte Şcoli şi Societăţi experienţiale şi transpersonale din România şi de pe plan internaţional - Canada, S.UA., Franţa, Olanda, Belgia, Australia).
    3. Comisia profesională SPER recunoaşte membrilor săi dreptul de certificare individuală în metode experienţiale înrudite sau de altă orientare, fără a subsitui orele provenite din aceste stagii alternative, cu cele specifice P.E.U, existînd însă posibilitatea recunoaşterii unora dintre acestea ca asociate sau echivalente parţial în programele de formare şi certificare, în conformitate cu criteriile SPER şi FRP.
  5. Funcţionare

    SPER este o structură democratică în care Adunarea generală a membrilor este forumul de iniţiere şi confirmare a programelor, proiectelor şi acţiunilor societăţii. Are un consiliu de conducere format din 5 membri şi un comitet director, format din doi directori formatori: preşedintele SPER- prof.dr. Iolanda Mitrofan şi vicepreşedinte - prof.dr. Nicolae Mitrofan, ambii coordonatori de stagii masterale şi doctorale în psihoterapie, consiliere şi evaluare psihodiagnostică. Comisiile de lucru includ:
    • Comisia profesională SPER este formată din Comitetul director şi alţi 5 membri formatori SPER (Marina Badea, Cătălin Nedelcea, Denisa Stoica, Diana Vasile, Elena Vladislav);
    • Comisia de publicaţii (Revistã, Editurã) formatã din Iolanda Mitrofan,Victor Badea, Adrian Nuţã, Paula Onu (Dumitru), Laurenţiu Mitrofan;
      Comisia de Programe, reuniuni, imagine, formatã din Claudia Popescu, Elena Anghel, Laurenţiu Mitrofan, Ovidiu Pop, Mãdãlina Voicu (Cîmpeanu-Ştefãnescu)
    • Comisia de Etică şi Deontologie, formată din Nicolae Mitrofan, Rozeta Drăghici
    • Comisia de cenzori, formată din Victor Badea, Laurenţiu Mitrofan.
  6. Sistemul de formare şi certificare în practica Psihoterapiei Experienţiale a Unificării

    1. Standarde minime de certificare directă, individuală pentru practica P.E.U

      1. în vederea asigurării nivelului necesar de competenţă in practicarea P.E.U., SPER se raliază la criteriile prevăzute de Federaţia Europeană de Psihoterapie şi la cele adoptate de Federaţia Română de Psihoterapie, ca parte integrantă a acesteia, având însă şi criterii suplimentare în cazul acreditării (certificării) psihoterapeuţilor cu liberă practică şi în special în cazul celor cu drept de formatori ai Şcolii SPER ( în acord cu exigenţele formării academice în domeniu - studii masterale de profil, studii postuniversitare alternative SPER sau formări în alte metode şi şcoli experienţiale asociate sau complementare, doctorat în domeniul aplicativ al psihoterapiei experienţiale, publicaţii recunoscute academic);
      2. Certificarea psihoterapeuţilor cu drept de practică şi a celor sub supervizare în metoda P.E.U. are în vedere următoarele precondiţii :
        • respectarea criteriilor de eligibilitate (selecţie) pentru analiza, dezvoltare, abilitare şi formare în grup a comportamentului profesional al psihoterapeutului : absolvenţi şi/sau studenţi în anii terminali ai facultăţilor de Psihologie, Asistenţă Socială, Psihopedagogie specială şi Pedagogie, absolvenţi ai facultăţii de Medicină, de preferinţă rezidenţi sau specialişti în psihiatrie, dar şi din alte domenii medicale (cu echivalarea creditelor la disciplinele teoretice considerate precondiţii pentru intrarea în sistemul de formare);
        • evaluarea profilului de personalitate şi a disponibilităţilor atitudinale, aptitudinale şi emoţional - spirituale pentru exrecitarea profesiei de consilier sau psihoterapeut de orientare experienţială; evaluarea sănătăţii psihice, psihosomatice şi a integrităţii şi prezenţei corporale compatibil cu cerinţele exercitării profesiei de terapeut experienţialist;
        • atestarea bazei de cunoştinţe teoretice în domeniile fundamentale sau conexe psihoterapiei experienţiale şi psihodiagnozei, oferite de foile matricole şi certificatele sau diplomele universitare, masterale, doctorale sau cursurilor postuniversitare organizate de SPER sau alte organizaţii similare, naţionale, recunoscute de Asociaţia Psihologilor din România prin Colegiul său de profil sau organizaţii corespondente recunoscute de FRP şi Colegiul Medicilor. Nivelul minim al cunoştinţelor teoretice trebuie să acopere cel puţin 400 de ore de instruire (curs, seminar, laborator), cumulate din următoarele discipline prevăzute în planul de învăţămînt universitar şi masteral (al facultăţilor de Psihologie) sau postuniversitar alternativ(SPER), cu caracter fundamental, opţional şi/sau substitutiv (în cazul altor formaţii academice decât psihologia):
          1. Psihopatologie şi Psihiatrie,
          2. Psihodiagnoză ( a adultului şi a copilului),
          3. Psihologie socială,
          4. Psihologia dezvoltării umane (a vârstelor),
          5. Teste proiective;
          6. Psihoterapie generală cu module specifice : Psihanaliză, Psihoterapie comportamental-cognitivă, Psihoterapie Experienţială (umanistă şi transpersonală), NLP, Hipnoză ericksoniană şi sugestologie, Psihodramă moreniană, Psihologie şi psihoterapie analitică (jungiană);
          7. Psihopatologia şi psihoterapia copilului şi a adolescentului,
          8. Psihologia cuplului (psihosexologie) şi a familiei;
          9. Consiliere şi Terapii de familie;
          10. Psihogenealogie şi psihoterapie transgeneraţională;
          11. Psihoterapie Experienţială a Unificării;
          12. Artterapii sau terapii expresiv-creative experienţiale;
          13. Terapii corporale şi analiză reichiană.
          14. Terapie contextual-modulară centrată pe traumă;
          15. Thanototerapie;
          16. Psihologie şi dezvoltare transpersonală.
      3. formare Condiţiile certificării pentru practica P.E.U., (in conformitate cu normele Colegiului Psihologilor din Romania şi ale Federaţiei Române de Psihoterapie) în cadrul unui program formativ complet, sunt :
        • Stagiul I constă în efectuarea unui minimum de 150-300 de ore de analiză experienţială, autocunoaştere şi dezvoltare personală în grup, variabil în funcţie de necesităţi, receptivitate şi efecte individuale. Rezultatele sunt evaluate de echipa de traineri-formatori la finele primului stagiu conform indicilor de progres obiectivaţi în cazul fiecărei persoane participante şi prin redactarea unui protocol de recomandare pentru continuarea formării în stagiul următor sau pentru abandonul, menţinerea şi prelungirea stagiului I, cu acordul ambelor părţi - echipa formatoare şi beneficiarul, până la o nouă reevaluare şi decizie; primele 60-80 de ore sunt centrate pe analiză intensivă şi autoconştientizare, iar următoarele ore, până la limita prestabilită de cca 300 de ore, variază în funcţie de capacitatea de activare a resurselor creative, nivelul maturităţii psiho-spirituale, dezvoltarea, unificarea şi integrarea personală pregătitoare, condiţii princeps ale exercitării profesiei de psihoterapeut în metoda P.E.U;
        • Stagiul II constă în efectuarea unui minimum de 500 de ore proceduri formative de abilitare şi antrenament al comportamentului terapeutic, centrate pe relaţia terapeutică: conştientizarea proiecţiilor, defenselor nevrotice, transferurilor şi contratransferurilor, precum şi a interferenţelor scenariilor de viaţă personală cu cele ale clienţilor asistaţi; se utilizează exerciţiile formative, dramatizarea didactică, auto şi interanaliza experienţială de grup, aprofundarea analizei transgeneraţionale cu ajutorul genogramei reconstituite şi dramatizate în prezent, "sculptura familială", travaliile de conştientizare şi integrare cognitivă şi afectivă a experienţelor traumatizante şi nefinalizate, centrate pe separare, abandon, respingere, agresivitate reprimată, teamă, culpabilitate, constrângere, iminenţă de pierdere, ataşament, dependenţă, blocaj şi simbolism corporal, cu scop de iertare, autooacceptare şi creştere a autenticităţii şi echilibrului emoţional, maturizare spirituală. Stagiul II asigură pregătirea psihologică şi disponibilizarea pentru asistarea propriu-zisă a clienţilor;
        • Stagiul III constă în efectuarea unui minimum de 300 de ore de practică terapeutică sub supervizare, cu aprofundarea autoanalizei conectate la travaliul terapeutic al clienţilor, individual şi în grup (minim 200 de ore de supervizare) , cu suport audio-vizual şi posibilităţi de corecţie şi optimizare a comportamentului terapeutic individual şi/sau de echipă (exerciţiul coterapeutic în grupul de dezvoltare).
        • Certificarea în trepte : observator şi coterapeut,(pe parcursul Stagiului II) terapeut sub supervizare şi psihoterapeut cu practică independentă (certificat), pe parcursul şi la finele Stagiului III în baza unei evaluări finale, înglobînd : rezultatele de etapă, indicii de progres obiectivaţi în supervizare (direct şi cu înregistrare audio-video), evaluările clienţilor beneficiari (standard şi prin scale de autoevaluare, studiu catamnestic al evoluţiei clienţilor la 1, 3 şi 6 luni de la finalizarea procesului psihoterapeutic susţinut de psihoterapeutul sub supervizare, precum şi elaborarea unei dizertaţii finale care să valorifice experienţa practică desfăşurată. Publicaţiile în Revista de Psihoterapie Experienţială constituie puncte de sprijin valoroase, antrenând confirmarea ştiinţifică a calităţii prestaţiei pe parcursul formării şi ulterior şi implicînd aspirantul într-un proces de autoperfecţionare à la longue.
        • Totalizînd numărul de ore necesar certificării în trepte a specialiştilor în P.E.U., SPER respectă următoarele criterii :
        • pentru stadiul de psihoterapeut sub supervizare (precedat de observator, coterapeut în formare) sunt necesare 1050 de ore incluzând : 400 de ore cunoştinţe teoretice (C.T. echivalente cu precondiţii, acumulate din planul de învăţămînt universitar şi masteral sau postuniversitar), minimum 150 de ore (individualizat până la 300 ore) de analiză şi dezvoltare personală în grupul experienţial(A.D.P.G.E.), minimum 500 de ore abilitare, formare, aprofundarea analizei personale(A.F.A.P.) şi exerciţiu terapeutic în grupul formativ, sub supervizare (E.T.S., cel puţin 100 de ore, dintre cele 300);
        • pentru certificarea psihoterapeut cu practică independentă (certificat) sunt necesare minimum 1650 de ore, cumulând : 400 de ore C.T., minimum 250 de ore A.D.P.G.E., minimum 500 de ore A.F.A.P., minimum 300 de ore de practica terapeutica supervizata si minimum 200 de supervizare, individuală şi în grup, desfăşurate pe parcursul unui program integrativ care variază între 3-4 ani, cu posibilităţi de prelungire, după caz şi necesităţi.
      4. Pentru certificarea Formatorilor în P.E.U. SPER respectă condiţii suplimentare celor prevăzute la punctele anterioare. Astfel, certificatul de psihoterapeut-formator se obţine în baza a mimimum 3000 de ore cumulate din :
        • minimum 400 de ore cunoştinţe teoretice (C.T.) ;
        • minimum 600 de ore de analiză şi dezvoltare personală experienţială în grup şi individuală (A.D.P.E.G.I.) ;
        • minimum 1000 de ore de A.F.C.A.P.S. - abilitare, formare, coterapie în echipă cu formatorul de bază al SPER, aprofundarea analizei personale şi supervizare cu înregistrare video a grupurilor (minimum 30 de grupuri) şi a persoanelor asistate (minimum 30 de clienţi) ;
        • Minimum 1000 de ore de practică sub supervizare şi independentă, dintre care cca. 300 în calitate de coformator în echipă, inclusiv activitate curentă de trainer formator în modulele de Master în Psihoterapie Experienţială şi în sistemul de specializare postuniversitară alternativ, complementar sau asociat, practicat de SPER.
        • Stagiu de perfecţionare în domeniu recunoscut academic (masterat şi/sau doctorat) ;
        • Valorificări publicistice în Psihoterapie Experienţială şi în metoda P.E.U. în special (articole ştiinţifice, comunicări, cărţi originale în domeniu şi contribuţii în tratatele de bază ale SPER, ca bază de curs şi adjuvant în sistemul de formare SPER) ;
        • Stagii şi perfecţionări asociate, în ţară şi în străinătate, în alte metode experienţiale, analitice sau transpersoanale .
      5. Specificul activităţii de formare şi supervizare în SPER
        • dramaterapie didactică centrată pe relaţia terapeut-client, cu referire la cazurile reale asistate ;
        • workshop-uri şi ateliere centrate pe analiza cazurilor, grupurilor, cuplurilor, familiilor şi organizaţiilor asistate din perspectiva relaţiilor transferenţiale-contratransferenţiale, a miturilor şi scenariilor de viaţă ale terapeutului în relaţie cu miturile şi scenariile clientului (clienţilor) ;
        • înregistrarea video a travaliului individual şi de grup al terapeutului în formare (conducerea în calitate de coterapeut a cel puţin trei grupuri experienţiale şi analiza şi corecţia prestaţiei terapeutice cu supervizorul formator pe baza videocasetei şi a lucrului în echipă);
        • training de conştientizare, aprofundare a analizei personale şi autorestructurare în rolul terapeutic ;
        • lucrul centrat pe relaţia supervizor-terapeut în formare, implicaţii în conduita terapeutică ;
        • analiza rezultatelor terapeutice cu supervizorul (evaluarea doagnostică şi a planului terapeutic propus şi practicat, cu corecţii succesive ; evaluarea efectelor terapeutice - scale, teste obiective, retestare, evaluările clienţilor, interevaluarea în grupul de supervizare, etc) ;
        • practica meditaţiei creatoare şi a tehnicilor corporale de integrare psihosomatică şi spirituală, în grup şi individual, cu supervizorul, în scopul păstrării igienei psihice, al dezvoltării personale şi de grup, centrată pe valorile implicate în actul terapeutic, pe menţinerea condiţiei psiho-energetice, etice şi deontologice a terapeutului, pe dimensiunea spirituală şi profesionistă a relaţiei terapeutice ;
        • evaluarea interactivă a rezultatelor terapeutice şi a evoluţiei personale a terapeuţilor în formare (diagnostic experienţial - indicatori de autenticitate, disponibilitate, maturitate, creativitate, independenţă, originalitate, responsabilitate, competenţă şi eficienţă) ;
        • training de autocorecţie a comportamentului terapeutic şi de autorestructurare creativă în condiţia şi rolul de terapeut experienţialist al unificării.
    2. Retragerea certificării unui psihoterapeut care practică PEU

      formare Condiţiile şi procedurile de retragere temporară sau definitivă a certificării unui psihoterapeut, inclusiv ale unui formator în PEU, se asociază celor stipulate în codul etic al FRP şi SPER, cu menţiunea că nepracticarea pe o perioadă de 2-3 ani a PEU sub egida şi în cadrul SPER, necesită reevalurea candidatului respectiv, cu posibilitatea ridicării drepturilor certificate anterior sau a reluării ciclului formator cu supervizare, după cel mult 3 ani de întrerupere din motive obiective (burse, boală, graviditate) ;
    3. SPER,

      prin Comisia sa profesională respectă permanent standardele minime aprobate de Comisia profesională a APR, FRP şi EAP (European Association for Psychotherapy) referitoare la selecţia, formarea şi certificarea psihoterapeuţilor din şcoala experienţială dezvoltată de SPER, în contextul propriilor sale standarde de certificare şi ale Codului Etic şi Deontologic adoptat de FRP.
facultati psihologie,formari,workshopuri,cabinete psihologice
Name
Email
Comment
Or visit this link or this one